Limbajul corpului-Încrucisarea partiala a bratului, ca bariera de protectie

Figura 1.  Da mina cu sine însusi 

Figura 2 . Bariera partiala a bratului  

                                                                                                                                                  

                                                                                   

Gestul complet de încrucisare a bratelor este uneori prea batator la ochi pentru a fi folosit, deoarece arata celorlalti ca ne e teama. De aceea, din cind în cind, îl înlocuim cu o versiune mai subtila - încrucisarea partiala a bratului, cind unul din brate este asezat de-a curmezisul trupului, atingind sau prinzind celalalt brat, formind o bariera de protectie, dupa cum se vede în Figura 1.

Bariera partiala a bratului poate fi observata adesea la întruniri, unde o persoana poale fi total necunoscuta celorlalti sau sa fie lipsita de încredere în fortele proprii. O alta versiune raspindita a barierei partiale a bratului este aceea cind apucam cu o mina cealalta mina (Figura 2). Acest gest este folosit în general de cei care stau în fata unei multimi, pentru a primi o distinctie sau a rosti o cuvintare. Desmond Morris spunea ca acest gest face posibila retrairea de catre individ a sigurantei emotionale încercate în copilarie cind parintii nostri ne tineau de mina în împrejurari periculoase.     

Gesturi mascate de încrucisare a bratelor

Gesturile mascate de încrucisare a bratelor sunt gesturi de un rafinament deosebit pe care le folosesc cei expusi în permanenta privirilor celorlalti. Este vorba de politicieni, comercianti, prezentatori de la televiziune si altii, care nu doresc ca auditoriul sa descopere lipsa lor de siguranta sau faptul ca sunt nervosi. Asemanam tuturor gesturilor de încrucisare a bratelor în cazul gesturilor mascate un brat este asezat de-a curmezisul trupului pentru a apuca celalalt brat dar în loc de acesta mana atinge sau apuca doar poseta,  bratara, ceasul sau o alta încapere, aranjindu-si mansetele.

   Figura 4. Poseta ca bariera de protectie

Figura 3. Nervozitate mascat
 Dupa ce aceasta moda a trecut, barbatii au început sa-si aranjeze cureaua de la ceas, sa-si verifice continutul portofelului, sa-si frece miinile, sa se joace cu butonii de manseta  sau sa foloseasca orice alt gest care le-ar permite sa încruciseze bratele înaintea trupului lor. în orice caz, pentru un observator experimentat aceste gesturi nu reprezinta altceva decit o dezvaluire involuntara, deoarece prin ele nu se ating scopuri reale, exceptind încercarea de a ascunde nervozitatea. Aceste gesturi pot fi observate peste tot unde oamenii trec pe linga grupuri de spectatori, ca în cazul tinarului care traverseaza o sala pentru a invita la dans o tinara femeie sau care strabate o întreaga încapere pentru a primi o distinctie.

                                                                                             

La femei, gesturile mascate de folosire a bratelor ca bariera de protectie sunt mai putin vizibile, deoarece, atunci cind devin nesigure, ele pot apuca niste obiecte ca poseta, portmoneul sau altele (figura 4). Una din cele mai des folosite versiuni este apucarea paharului cu bere sau vin cu amindoua miinile. Ne-a trecut vreodata prin minte ca pentru a tine un pahar de vin este nevoie doar de o singura mina?

Figura 4. Buchetul de flori o singura mina?

 Utilizarea ambelor miini face posibila, pentru persoana nervoasa, formarea unei bariere a bratelor aproape insesizabila. Dupa cum am constatat, oamenii folosesc semnalele mascate ale bratelor-bariere în multe împrejurari, si aproape toti recurgem la ele. Gesturi de mascare a barierei de protectie sunt folosite si de multe personalitati cunoscute ale vietii sociale, în situatii tensionate si, de regula, fara ca ele sa-si dea seama. 

E foarte important sa ne putem contola  si folosi gesturile in favoarea noastra.

Pregatirea sustinerii unui interviu

	1. ADUNA INFORMATII DESPRE COMPANIE Este important sa te prezinti la interviu detinInd cit mai multe informatii despre societate si o intelegere a unor probleme legate de compania respectiva, cum functioneaza, care sunt planurile de viitor, parteneri etc.
	2. CONVORBIREA TELEFONICA PREALABILA INTERVIULUI
	Daca ai fost contactat telefonic de catre o companie inseamna ca primul pas a fost facut, scrisoarea ta de intentie si C.V.-ul tau au fost apreciate si au stirnit interesul angajatorului. Este important de retinut referitor la convorbirea telefonica : siguranta de sine in timpul convorbirii; exprimare clara , voce clara, la un nivel nu prea ridicat ; prezentare cit mai convingatoare.
	3. PREGATIREA INTERVIULUI SI COMUNICAREA EFICIENTA
	Fi pregatit ! Conteaza prezentarea personala: infatisare ( imbracaminte ordonata si curata, par, maini, unghii curate), tinuta, abilitati de comunicare, punctualitatea, contactul vizual, C.V. impresionant. Majoritatea celor care fac interviuri vor trage concluzii despre tine in primele minute ale intilnirii.  Inainte de interviu trebuie sa va ganditi CE doriti sa comunicati si CUM veti comunica. Ceea ce doriti sa comunicati inseamna: calitati personale, aptitudini functionale, si domenii speciale de cunoastere care se leaga de persoana care ia interviul sau organizatie. Modul in care comunicati aceste calitati personale si experientele pe care va bazati este indicat de atitudinea dvs, de comportament si raspunsurile verbale. Prima grija trebuie sa fie aceea de a construi o relatie cu intervievatorul. Caracteristicile construirii acestui raport implica (1) atitudinea dvs, (2) comunicarea non-verbala si (3) comunicarea verbala. 1.  Atitudinea dvs trebuie sa fie una de deschidere sau sensibilitate fata de stilul persoanei care ia interviul si de sentiment de responsabilitate reciproca pentru crearea unei atmosfere confortabile si stabilirea unei baze comune. Trebuie sa ginditi pozitiv. (Daca nu va ginditi ca sunteti cel mai bun candidat pentru acest post, cum mai sperati sa-l convingeti pe angajator?). 2.  Comportamentul non-verbal care contribuie la acest raport este format din: imbracaminte si prezenta, contact vizual, strangerea de mana, nivelul vocii si gestica. 3.  Comportamentul verbal care contribuie la acest raport este format din: observatii politicoase, initierea de discutii, dezvaluirea unor calitati personale. Compatibilitatea dintre mesajele verbale si cele non-verbale este foarte importanta pentru un interviu eficace. Comportamentul non-verbal care este important la un interviu cuprinde: contactul vizual care trebuie sa fie deschis si direct atunci cind ascultati, intrebati si raspundeti la intrebari. Contactul vizual se intrerupe de obicei cind va concentrati sau reflectati la ceea ce vreti sa spuneti sau a fost spus. tinuta care trebuie sa fie bine echilibrata, dreapta, relaxata, deschisa. Va cunoasteti ticurile nervoase si faceti exercitii pentru a le controla. mainile care trebuie folosite in mod relaxat pentru animatie, comunicarea interesului, expresia fetei care sa inspire sinceritate si care se poate adauga sau scadea din valoarea cuvintelor dvs. tonul vocii care trebuie sa fie ferm, cald, bine modulat si relaxat, sincronizarea momentelor de tacere si confort cu momentele in care raspundeti la intrebarile intervievatorului, ascultarea cu atentie care poate influenta modul in care raspundeti si comunicati aspectele care va intereseaza in mod deosebit. Automotiveaza-te !Conteaza entuziasmul pentru slujba respectiva ( nu prea exagerat ) Concentreaza-te ! ' Corpul meu este unealta mea '(Rowan Atkinson). Imagineaza-ti momentul intrarii in camera de interviu, salutul examinatorului, zimbetul, imagineaza-ti raspunsurile pe care le vei da la intrebarile pe care le anticipezi ca-ti vor fi puse.
	4. INTERVIUL
	Punctualitatea este esentiala si foarte apreciata In camera unde are loc intilnirea intra calm, surizator, cu pas hotirat, saluta intr-un mod ferm examinatorul sau pe toti membrii, daca este vorba de o comisie, privind direct in ochii fiecaruia. Incearca sa retii nume. Asaza-te confortabil pe scaun. Stai cu picioarele apropiate, nu pune picior peste picior. Nu te aseza decit dupa ce ai fost invitat Initiativa in conversatie las-o interlocutorului. Priveste in ochii interlocutorilor pe masura ce ti se adreseaza sau tu le vorbesti. Ai grija cum vorbesti. Fii clar in exprimare si nu pierde sirul ideilor. Este important sa demonstrezi ca stii raspunsul la intrebare si ca esti sigur pe tine. Evita pe cit posibil raspunsurile cu da sau nu. Nu critica, nu vorbi de rau munca anterioara sau actualul loc de munca. Evita sa te contrazici. Fii tu insuti. Zambeste cind este cazul, dar nu exagera. Scoate-ti in evidenta calitatile si nu te supraaprecia. Nu mintii ! Negociaza !Nu trebuie sa-ti fie teama! Salariul oferit este, de obicei mai mic decit cel asteptat . Daca esti competitiv si ai abilitatile necesare pentru postul respectiv nu te grabi in luarea unei decizii! Conditia este sa stii cum sa tratezi problema si sa nu exagerezi. Intereseaza-te de forma juridica a raportului de munca. Cum se face angajarea? Cu contract individual de munca, cu ce data, etc. La plecare zimbeste, saluta si multumeste-le interlocutorilor tai
	5. INTREBARI LA CARE TE POTI ASTEPTA IN CADRUL INTERVIULUI
	De ce candidati tocmai la noi ? Va simtiti adaptat pentru acest gen de munca ? Care sunt atuurile dumneavoastra? Ce ne puteti oferi? Ce salariu doriti? Ce salariu sperati sa primiti la noi ? Ce activitati ati desfasurat la fostul loc de munca ? Descrieti, pe scurt, evolutia dumneavoastra profesionala. Care dintre calificarile dumneavoastra sunt cele care ar corespunde descrierii postului pentru care candidati Cit timp doriti sa desfasurati aceasta activitate ? Cit de important este pentru dumneavoastra timpul liber ? Dar concediul ? Ati fi dispus, in cazul unei necesitati, sa stati peste program ? Ce hobby aveti? Cum comunicati cu oamenii straini ? Lucrati cu mai multa placere singur sau in echipa ? Cum apreciati actualul loc de munca ? Cum va imaginati viitorul loc de munca ? Ce sarcini ati considerat a fi extrem de plictisitoare la fostul dumneavoastra loc de munca ? Vi s-a intimplat sa nu va puteti mentine starea de concentrare ? Cum ati ajuns sa ocupati ultimul loc de munca ? De ce doriti sa renuntati la actualul loc de munca ? De ce nu v-ati schimbat pina acum, niciodata, locul de munca ? De ce v-ati schimbat atit de des locul de munca ? Ce pozitie doriti sa ocupati in cadrul firmei noastre ? Aveti de gind sa va calificati suplimentar ? Vi s-a intimplat, pina acum, sa schimbati locul de munca pentru ca ati gasit ceva mai interesant ? Aveti probleme cind trebuie sa renuntati la obisnuinte mai vechi ? Va simtiti uneori depasit, in fata sarcinilor de serviciu ? Sunteti de acord ca o conducere mai buna poate determina cresterea motivatiei angajatilor ? Cum reactionati cind ceilalti devin dezinteresati de obiectivele companiei ? Cum luati deciziile ? Cum credeti ca dumneavoastra, singur, puteti stimula echipa ? Care este venitul dumneavoastra actual ? Ce sperati prin schimbarea locului de munca ? Cind sunteti disponibil pentru a incepe lucrul ?etc
	6. DUPA INTERVIU
	Fa o analiza referitoare la cum a decurs interviul, maniera in care te-ai comportat; Asteapta sa fii contactat ; Daca esti ales, vei fi contactat telefonic ; Daca trec mai mult de doua saptamani, contacteaza tu compania .

Gesturile miina aduse la fata

Degetele în gura

O persoana îsi vira degetele în gura atunci cind se afla sub presiune. Este o încercare inconstienta din partea sa de a redobindi siguranta sugarului de la pieptul mamei. Copilul mic înlocuieste sinul mamei cu degetul mare si cind devine adult, îsi vira în gura nu numai degetele, dar si altfel de obiecte, ca tigara, pipa, pixul si altele. Pe cind gesturile adu­cerii minii la gura implica de cele mai multe ori minciuna ori înselaciunea, gestul introducerii degetului în gura este o manifestare exterioara a unei nevoi interioare de linistire. La aparitia acestui gest este potrivit ca persoana în cauza sa fie încu­rajata si calmata (Figura 6).

Figura 6. E nevoie de calmare

INTERPRETARE si RĂSTĂLMĂCIRE

Priceperea de a interpreta exact gesturile minii aduse la fata - gesturi care apar într-o scrie de împrejurari date - se dobindeste în timp si prin îndelungi observatii. Ceea ce putem afirma cu hotarire este faptul ca atunci cind o persoana foloseste unul din gesturile de aducere a minii la fata amintite anterior, ca este stapinita de ginduri negative, întrebarea este: ce reprezinta aceste ginduri negative? Ele pot viza îndoiala, inducerea în eroare, incertitudinea, exagerarea, teama sau minciuna. Priceperea de a le interpreta devine o adevarata deprindere atunci cind din gindurile negative mentionate este identificat cel aflat în cauza. La aceasta se poate ajunge cel mai bine printr-o analiza a gesturilor care preced aducerea minii la fata si interpretarea acestei miscari în contextul ei.

Un prieten al meu, de exemplu, cu care joc adesea sah, în cursul partidei îsi freaca urechile sau îsi atinge nasul, dar numai atunci cind nu stie sigur care va fi miscarea sa urmatoare. Mai recent, am observat si alte gesturi ale sale pe care Ie pot interpreta si folosi în avantajul meu. Astfel, am descoperit ca atunci cind, atingind o piesa, semnalizez intentia mea de a face o mutare, el foloseste imediat un grup întreg de gesturi pentru a comunica ce parere are despre preconizata mea miscare. Daca se reazema de spatarul scaunului si foloseste gestul coifului (încredere), pot fi aproape sigura ca se astepta Ia miscarea mea si s-a si gindit la miscarea sa de raspuns. Daca îsi acopera gura sau îsi freaca nasul sau urechile în timp ce eu ating o figura de pe tabla, aceasta înseamna ca are îndoieli asupra miscarii melc, asupra miscarii sale urmatoare sau asupra amindurora. Aceasta înseamna ca, în masura în care la miscarile melc el reactioneaza prin gestul negativ al aducerii miinii la fata, sansele mele de victorie devin mai mari.

Cind sunt gesturi izolate ca: gestul acoperirii gurii mentinut citeva secunde înainte de a raspunde la întrebare, dupa care revine la pozitia sa deschisa, persoana data are mai multe  variante de raspuns.

Nu trebuie sa formulam o concluzii pripite. Numai prin studierea si observarea îndelungata a acestor gesturi si prin luarea în consideratie a contextului în care ele apar, putem ajunge în cele din urma la evaluarea exacta a gindurilor altora.

MINA DUSĂ LA OBRAZ SI LA BĂRBIE

Este privit ca un bun orator acela care în mod "instinctiv" simte momentul în care auditoriul nu mai urmareste cu interes spusele sale si Ie considera suficiente. Un bun agent comercial simte cind atinge "punctul critic" al clientului sau, adica momentul cind afla ce anume îl intereseaza pe cumparator. Fiecare cunoaste acea senzatie de gol care apare atunci cind, în urma   prezentarii   propunerilor   sale, potentialul cumparator abia scoate citeva cuvinte, mai mult ascultind. Din fericire, un mare numar de gesturi cu mina dusa la obraz si la barbie pot dezvalui agentului comercial cum e mai bine sa procedeze.

Plictiseala

Cind cel care asculta începe sa-si foloseasca mina ca suport pentru cap, înseamna ca a aparut starea de plictiseala si gestul e menit sa împiedice atipirea. Gradul de plictiseala al celui care asculta este legat de modul în care bratul si mina sa sunt utilizate ca suport al capului. Despre plictiseala maxima si lipsa totala de interes putem vorbi atunci cind capul este sprijini în întregime pe miina, iar lasarea capului pe masa si aparitia sforaitului sunt semnul plictiselii absolute.

Bataia în masa cu degetul si tropaitul sunt semne ale nerabdarii. Cind vorbitorul observa aceste semnale, e indicat sa recurga la o schimbare strategica pentru a-l face pe cel care bate cu degetul în masa sau pe cel care tropaie sa fie atent la expunere, împiedicind astfel efectul negativ al acestor manifestari asupra restului auditoriului. Prin semnalele de plictiseala si nerabdare auditoriul transmite vorbitorului mesajul ca a venit timpul sa-si încheie expunerea. Merita amintit faptul ca ritmul batailor cu degetul sau al tropaitului este legat de gradul de nerabdare al auditoriului - cu cit este mai nerabdator, cu atit mai rapide devin aceste manifestari ale lui.

Figura 7. Apreciere pozitiva însotita de interesul manifest

Gesturi de evaluare

Mina închisa asezata pe obraz, adesea cu degetul aratator atintit în sus (Figura 7), exprima o apreciere pozitiva din partea celui care asculta. Cind acesta începe sa-si piarda interesul, dar din politete doreste sa para pe mai departe atent, pozitia lui se va modifica usor, palma inferioara devenind suport pentru cap,adica plictiseala.

Interesul sincer este manifestat atunci cind mina este pusa pe obraz, nu cind este folosita ca suport. O cale usoara pentru presedinte de a trezi atentia fiecaruia ar fi sa spuna ceva de genul urmator: "Ma bucur ca sunteti atenti, întrucit vreau sa va pun citeva întrebari".

Cu aceasta readuce atentia ascultatorilor asupra discursului sau, întrucit acestia se vor teme ca nu vor putea raspunde la întrebarile ce le vor fi adresate.
Figura 8. Personajul are pareri negative

Daca degetul aratator lipit de fata arata în sus, iar degetul mare sprijina barbia, ascultatorul are pareri negative sau critice fata de vorbitor sau tema expusa. Cind aceste pareri negative persista, se întimpla adesea ca degetul aratator sa frece sau sa apese pleoapele. Mentinerea acestui gest arata pastrarea aceleiasi atitudini critice. El este un semnal pentru vorbitor ca trebuie sa actioneze imediat: sa regestioneze atentia ascultatorului sau îsi încheie cuvintarea. O miscare simpla, cum ar fi aceea de a înmina ceva ascultatorului pentru a-i schimba pozitia, poate modifica atitudinea acestuia. Acest gest este adesea confundat cu un semn de interes, dar pozitia de suport al degetului mare ne dezvaluie adevarul: este vorba despre o atitudine critica (Figura 8).

                                                       Mingiierea barbiei

Figura 9. Personajul ia o decizie 

Daca avem prilejul de a veni în fata unui grup de oameni cu o idee noua, în timp ce o prezentam sa urmarim cu atentie reactia lor si vom observa ceva fascinant. Majoritatea ascultatorilor, daca nu chiar toti,îsi vor ridica o mina la fata si vor începe sa utilizeze diferite gesturi de evaluare. Cind încheiem prezentarea noastra si îi rugam pe" membrii grupului sa-si spuna parerea sau sa faca sugestii în legatura cu cele auzite, gesturile de evaluare vor înceta. Una din miini se va aseza pe barbie si va începe gestul mingiierii barbiei. 
Acest gest al mingiierii barbiei arata ca ascultatorul ia o decizie. Cind noi le cerem ascultatorilor sa se decida, gesturile lor de evaluare se schimba în gesturi de decizie, iar urmatoarele lor miscari vor arata daca au luat o decizie negativa sau una pozitiva. Un agent comercial ar face o prostie daca ar începe sa vorbeasca sau ar interveni în vreun fel sau altul atunci cind cumparatorul începe sa treaca la gestul de mingiiere al barbiei, dupa ce a fost rugat sa se decida daca va cumpara.

Figura 10. Versiunea feminina a mingiierii barbiei

Strategia cea mai buna ar fi de a observa cu atentie gesturile urmatoare ale cumparatorului, care vor indica decizia la care a ajuns acesta. Daca, de exemplu, mingiierea barbiei este urmata de gestul încrucisarii bratelor si picioarelor, si cumparatorul se reazema de spatarul scaunului, agentul comercial întelege si fara cuvinte raspunsul: "Nu", în asemenea situatie, ar fi întelept ca agentul comercial sa-si revizuiasca imediat punctele principale ale prezentarii sale, înainte ca cumparatorul sa-si expuna motivele raspunsului sau negativ, iar el sa piarda afacerea.

Daca gestul de mingiierea barbiei este urmat de mai multe gesturi, agentul comercial trebuie sa întrebe doar ce forma de plata prefera cumparatorul si încheierea afacerii începe sa se deruleze.

Variatiuni ale gesturilor de decizie

Oamenii care poarta ochelari, în timp ce iau o decizie adesea si-i scot si introduc unul din bratele ramei în gura, recurgind astfel, în locul gestului demingiiere a barbiei, la un alt grup de gesturi de evaluare. Fumatorul de pipa îsi va pune pipa în gura. Cind un om este solicitai sa ia o decizie, el îsi introduce în gura un obiect oarecare, un pix sau un deget, semnalizind prin aceasta ca înca este nedecis si are nevoie de încurajare; obiectul introdus în gura îi permite sa tergiverseze decizia imediata. A vorbi cu gura plina denota maniere proaste, asa ca cel în cauza se simte absolvit de faptul ca nu comunica de îndata decizia sa.

Combinatii ale gesturilor de aducere a miinii la fata

Ocazional, gesturi ale starii de plictiseala, de evaluare sau de luare a unor decizii apar în diferite combinatii, fiecare aducind la suprafata un alt clement de comportament individual.

Dupa cum se vede din Figura 11, gestul de evaluare s-a fixat pe barbie, mina mingiie barbia. Individul apreciaza situatia, luind în acelasi timp si o decizie. Cind interesul ascultatorului fata de vorbitor începe sa scada, capul sau cauta sprijin în mina sa. Figura 10 arata gestul de evaluare, dar capul se sprijina pe degetul mare ca semn al scaderii interesului ascultatorului.         

     Figura 11. Grupul de gesturi de evaluare, decizie si plictiseala

Figura 12. Gestul "durerii de ceafa"      Figura 13. "Nu voi mai gresi niciodata!"

de evaluare/decizie

Gesturi de frecare si de plesnire cu palma a capului

O versiune exagerata a gestului de tragere a gulerului este gestul prin care palma freaca ceafa, denumi de H. Calero "gestul durerii de ceafa". Cel care îl utilizeaza de obicei minte, evita privirea celuilalt si se uita în jos. Este folosit însa si ca semnal al frustrarii sau miniei si în asemenea cazuri, mina plesneste ceafa si începe sa frece gitul. Sa presupunem, de exemplu, ca l-am rugat pe unul din subordonatii nostri sa rezolve o problema si el a uitat sa o faca în timpul stabilit. Cind îl întrebam de rezultat, el îsi plesneste usor cu palma capul, pe frunte sau ceafa, de parca în mod simbolic s-ar bate pe sine însusi. Desi plesnirea cu palma a capului indica non-verbal faptul ca el a uitat ceea ce i-am cerut sa faca, în functie de locul aplicarii acestui gest, pe frunte sau pe ceafa, respectivul ne semnaleaza si ce parere are despre noi sau despre situatia creata. Aplicind lovitura pe frunte (Figura 13), el ne semnalizeaza ca nu-l intimideaza faptul ca am remarcat greseala Iui, dar daca îsi loveste ceafa (Figura 12), ne comunica fara cuvinte ca prin darea la iveala a erorii sale i-am provocat, pur si simplu, o "durere de ceafa", adica o stare total neplacuta pentru el. Cei care utilizeaza frecvent frecarea cefei   sunt   predispusi   la atitudini negative sau critice, în timp ce cei care îsi recunosc eroarea, folosind des frecarea fruntii, în general sunt oameni mai deschisi, mai adaptabili.