BRAŢUL CA BARIERĂ DE PROTECŢIE

GESTURI DE ÎMPLETIRE A BRAŢELOR

A te ascunde dupa o bariera de protectie este o reactie umana fireasca cu care ne-am deprins din frageda copilarie. Cind ne simteam amenintati, ne ascundeam dupa obiecte solide, ca mese, scaune, alte obiecte de mobilier sau dupa fusta mamei. O data cu trecerea anilor, aceasta atitudine va deveni mai rafinata si pe Ia sase ani, cind ar fi fost caraghios sa ne ascundem dupa obiecte solide, am învatat sa ne împletim strins bratele pe piept ori de cite ori ajungeam într-o situatie de amenintare. La virsta adolescentei am reusit sa facem acest gest mai putin frapant, prin relaxarea într-o oarecare masura a bra­telor si combinarea gestului cu încrucisarea picioarelor.

Inaintind în virsta vom perfectiona în continuare gestul pina ce el va înceta sa mai fie batator la ochi pentru altii, încrucisind un brat sau amindoua, pe piept se formeaza o bariera care, în fond, nu este altceva decit o încercare de a tine la distanta o amenintare sau un eveniment indezirabil. Un lucru este sigur: cind cineva are o atitudine de nervozitate, negativa sau defensiva, îsi va încrucisa strins bratele pe piept, semnal puternic ca se simte amenintat.

In unele cercetarile din Statele Unite asupra gestului bratelor împletite au condus la rezultate interesante. Un grup de studenti a fost rugat sa participe la un numar de prelegeri, fiecare din ei fiind instruit sa nu-si încruciseze bratele si picioarele, sa stea degajat si relaxat pe scaun.

La încheierea lectiilor, fiecare student a fost testat în legatura cu ceea ce a retinut din lectia predata, fiind înregistrata si atitudinea lor fata de conferentiar. Un al doilea grup de studenti a fost supus aceluiasi procedeu,  dar li s-a cerut sa tina bratele strins împletite în timpul prelegerii. Rezultatele au aratat ca cei care au stat cu bratele încrucisate au retinut cu 38 la suta mai putin din materia predata, decit cei care au urmarit lectiile cu bratele neîncrucisate. Cel de-al doilea grup a avut si opinii mai critice fata de prelegeri si conferentiar.

Aceste teste dezvaluie faptul ca atunci cind ascultatorul îsi încruciseaza bratele, nu numai ca îsi formeaza o opinie mai critica despre conferentiar, dar acorda mai putina atentie si spuselor acestuia. Din acest motiv, centrele de învatamint ar trebui înzestrate cu scaune cu brat, pentru ca cei din sala sa nu stea cu bratele încrucisate.

Multi oameni sustin ca stau în mod curent cu bratele încrucisate pentru ca este o pozitie mai confortabila. Orice gest va crea o senzatie de comfort, daca atitudinea noastra este concordanta cu acel gest; daca, de exemplu, avem o atitudine negativa, defensiva sau de nervozitate, pozitia bratelor împletite ne creeaza o senzatie placuta,

Sa nu uitam însa faptul ca în comunicarea non-verbala sensul mesajului este valabil nu numai pentru expeditor, ci si pentru primitor. Noi ne putem simti "confortabil" cu bratele noastre încrucisate sau cu gitul si spatele rigide, dar din studiile efectuate rezulta ca receptarea acestor gesturi este negativa.

Gestul obisnuit de încrucisare a bratelor

Figura 1. Gestul obisnuit al încrucisarii bratelor

Cele doua brate se împletesc pe piept de parca ar încerca sa se "ascunda" de o situatie nefavorabila. Exista mai multe pozitii de încrucisare a bratelor, dar vom aborba doar de trei dintre ele, care sunt cele mai raspindite. Gestul obisnuit al încrucisarii bratelor (Figura 1) este un gest universal care exprima, aproape pretutindeni, o atitudine defensiva sau negativa. Este imaginea obisnuita a omului care, ajungind în mijlocul unor necunoscuti - la mitinguri, la cozi, în lift sau în alte locuri - se simte stingherit sau nesigur.

   Majoritatea oamenilor utilizeaza gestul bratelor încrucisate atunci cind nu sunt de acord cu cele auzite. Daca la o întilnire în doi partenerul nostru îsi încruciseaza miinile, este rezonabil sa presupunem ca am spus ceva cu care respectivul nu este de acord si deci ar fi lipsit de sens sa continuam pledoaria, chiar daca în vorbe partenerul ar accepta spusele noastre. Fapt este ca comunicarea non-verbala nu minte - cea verbala da. Scopul nostru în asemenea situatii trebuie sa fie acela de a încerca sa aflam ce anume a provocat gestul încrucisarii bratelor si sa-l determinam pe cel în cauza sa adopte o pozitie mai receptiva. Sa nu uitam: cit timp se pastreaza gestul bratelor încrucisate se mentine si atitudinea negativa. Atitudinile reprezinta cauza producerii gesturilor, iar prelungirea în timp a gesturilor forteaza mentinerea atitudinii,

O metoda simpla, dar eficienta de demontare a pozitiei de împletire a bratelor este sa întindem persoanei respective un pix, o carte sau un alt obiect, obligindu-l astfel sa-si desfaca bratele pentru a primi obiectul. Aceasta aduce dupa sine o postura si o atitudine mai deschise. Rugamintea adresata unei persoane de a se apleca mai atent asupra materialului documentar, poate fi, de asemenea, o metoda buna pentru schimbarea pozitiei de împletire a bratelor. Un alt mijloc util ar fi sa ne aplecam înainte si, cu palmele întoarse în sus, sa spunem: "Vad ca doriti sa întrebati ceva; ce ati vrea sa stiti?" sau  "Dumneavoastra ce credeti?" si  apoi, rezemindu-ne în scaun, sa-i dam de înteles ca este rindul lui sa vorbeasca. Prin aratarea palmelor, noi comunicam non-verbal celuilalt ca am dori sa primim un raspuns deschis, onest. Pe cind eram agent comercial, am suspendat prezentarea produselor pina la aflarea ratiunii pentru care posibilul meu cumparator si-a încrucisai brusc bratele, în cele mai multe cazuri am ajuns la concluzia ca acesta avea o obiectie ascunsa, care nu putea fi descoperita de acei agenti comerciali care scapa din vedere semnalele non-verbale ale cumparatorului privind atitudinea sa negativa despre unele aspecte ale prezentarii.

Incrucisarea încordata a bratelor

Figura 2. Palmele strinse pumn tradeaza o atitudine ostila

Gestul complet de încrucisare a bratelor însotit de palmele strinse pumn indica o atitudine ostila si defensiva (Figura 2). Acest grup de gesturi se combina adesea cu dintii strinsi si fata aprinsa, caz în care atacul verbal sau fizic poate fi iminent. Fata de asemenea situatii este nevoie de o atitudine de supunere, cu palmele deschise întoarse în sus, pentru a afla cauza acestor gesturi ostile, daca ea nu este înca evidenta.

Persoana care utilizeaza acest grup de gesturi are o atitudine de atac, spre deosebire de cea din Figura 1, care a adoptat pozitia defensiva a bratelor încrucisate.

Gestul de prindere a bratului

Figura 3. se adopta o pozitie ferma 99

Sa retinem ca acest gest al încrucisarii bratelor se distinge prin apucarea strinsa cu amindoua miinile a bratelor superioare, într-o pozitie încordata care împiedica orice încercare de desfacere a bratelor si de expunere a trupului. De multe ori, strinsoarea este atit de puternica, încit apar dereglari de circulatie, iar degetele si încheieturile lor se albesc. Acest mod de împletire a bratelor este raspindit printre cei aflati în salile de asteptare ale doctorilor si dentistilor sau Ia cei care urmeaza sa zboare pentru prima data cu avionul si asteapta decolarea acestuia. Gestul reflecta o atitudine negativa, dominata (Figura 3).

Procurorii pot fi vazuti utilizind acest gest al bratelor încrucisate cu palmele strinse pumn, pe cind aparatorii folosesc, mai degraba, pozitia prinderii bratelor.

Statutul social poate influenta si gesturile împletirii bratelor. Un superior îsi poate face simtita superioritatea prin încrucisarea bratelor în fata celor nou întilniti. De exemplu, ca la o întrunire de la o întreprindere directorul general face cunostinta cu mai multi angajati noi. Dupa ce îi saluta cu o stringere de mina în maniera dominanta, va sta fata de ei Ia o distanta zonala sociala, cu miinile tinute linga trup sau la spate, în postura de apucare a miinii cu palma exprimind superioritate, eventual cu o mina în buzunar. El îsi va încrucisa rar bratele, pentru a nu trada nici macar o umbra de nervozitate. In schimb, dupa stringerea de mina cu seful, interlocutorii vor recurge la gestul complet sau partial de împletire a bratelor, din

Figura 4. Atitudine care exprima superioritatea

cauza senzatiei de teama pe care o resimt în prezenta omului de frunte al companiei. Atit directorul general, cit si noii angajati se vor simti bine în urma afisarii gesturilor lor, întrucit în felul acesta fiecare îsi semnalizeaza statutul social fata de celalalt. Dar ce se întimpla daca directorul general se întilneste cu un tinar director, din categoria celor ce se considera superiori si caruia i se pare ca este o persoana tot atit de importanta ca si directorul general? Lucrurile se vor petrece probabil în felul urmator: dupa ce îsi vor da mina amindoi în maniera dominanta, tinarul director îsi va încrucisa bratele pe piept cu degetele mari ridicate în sus (Figura 4). Acest gest este versiu­nea defensiva a acelei pozitii în care bratele sunt asezate orizontal, neîncrucisate, cu amindoua degetele mari ridicate, pentru a sublinia ca cel ce îl utilizeaza este patruns de "singe rece". Prin ridicarea degetelor mari dovedim o atitudine de încredere în fortele proprii, iar bratele încrucisate creeaza senzatia de protectie.

Agentii comerciali trebuie sa analizeze motivul pentru care un cumparator utilizeaza acest gest, pentru a afla daca modul în care procedeaza ei este eficace. Daca gestul ridicarii degetelor mari apare spre sfirsitul negocierilor, o data cu alte gesturi pozitive ale cumparatorului, agentul poate trece linistii la încheierea afacerii si la întocmirea comenzii. Dar daca la sfirsitul negocierilor cumparatorul recurge la pozitia încrucisarii bratelor cu palmele strinse pumn (Figura 71) si adopta o înfatisare imposibila, agentul ar face o greseala iremediabila daca ar încerca sa ia comanda. Cel mai bine ar fi sa se întoarca repede la uncie puncte ale prezentarii si prin punerea mai multor întrebari sa încerce sa afle care sunt obiectiile cumparatorului. Daca în negocierile comerciale cumparatorul rosteste cuvintul "nu", va fi dificila modificarea deciziei. Priceperea de a citi limbajul trupului face posibila aflarea deciziei negative înainte ca sa fie formulata în cuvinte, ceea ce creeaza timp pentru o alta abordare a modului de actiune.

Oamenii care poarta arma sau vesta antiglont utilizeaza rar gesturi defensive de încrucisare a bratelor, deoarece arma sau vesta lor Ie asigura suficienta protectie corporala. Politistii care poarta revolver, de exemplu, rareori îsi încruciseaza bratele, în afara de cazul cind sunt de garda si cind utilizeaza de obicei pozitia palmelor strinse pumn pentru a arata ca pe acolo, pe unde stau ei, nimeni nu are dreptul sa trecea.

 Cu cit stai mai relaxat cu atit amimilezi mai multa informatie, mintea-ti este mai limpede,  plus, te simti mai bine si din punct de vedere emotional.