Cum sa mentii o casnicie

     

  

  Te hotarasti sa faci pasul cel mare si promiti sa fii alaturi de persoana iubita la bine si la rau, dar dupa citiva ani de casnicie te lovesti de plictiseala in cuplu, relatia devine platonica si incepi sa iti vezi partenerul mai degraba ca un amic.

    Sunt totusi citeva lucruri simple pe care le poti face pentru a rupe monotonia si a reaprinde scinteia in relatia ta. Citeva indrumari folositoare in acest sens:

      Implica-te in activitati inedite

   Este important sa iti pastrezi obiceiul de a merge macar o data pe saptamina la restaurant si de a te bucura alaturi de sotul tau de o cina romantica. Dar dupa citiva ani, aceasta experienta s-ar putea sa isi piarda din intensitate.

    Acum este momentul, potrivit sa incerci lucruri noi sau pe care nu le-ai mai facut de cind erati studenti. Mergi cu cortul, organizeaza excursii pe trasee montane, mergeti la un curs de gatit impreuna sau intr-un parc de distractii.

   Prin aceste activitati inedite, creierul tau se va umple cu dopamina, o substanta ce iti imbunatateste starea de spirit. "Daca partenerul tau este cu tine in aceste momente, sentimentele pozitive se vor indrepta catre el", afirma Aron.

      Nu uita sa rizi la glumele partenerului

   Intr-un studiu efectuat recent, 52 de cupluri au fost intrebate despre amintirile legate de clipele haioase traite impreuna si separat. Cei care isi aminteau mai multe clipe vesele in cuplu erau si cei mai sudati ca relatie.

    Cind sotii rid unul la glumele celuilalt, inseamna ca sunt de acord cu opiniile celuilalt si asta intareste relatia. Ca sa nu mai spunem ca amintirile vor fi dintre cele mai placute.

       Arata-te in permanenta interesata de problemele partenerului

   "Cum a fost ziua de azi pentru tine, iubitule?" Suna a cliseu, mai ales dupa multi ani de casatorie, dar nu renunta niciodata la aceasta intrebare. Nu ai idee cita apropiere creeaza intre soti si cit de mult va aprecia partenerul interesul tau fata de problemele lui. Mai mult, daca aveti lucruri bune de impartasit, bucuria va fi dubla.

       Nu te speria de micile certuri

    Daca ti se pare ca te certi mai des decit normalul, nu este nimic anormal. Atita timp cit certurile nu sunt foarte violente,  s-ar putea  sa fie chiar un semn bun pentru relatie.

    Ar putea insemna ca ati ajuns intr-un punct in care va puteti spune unul altuia tot ce aveti pe suflet. Relatiile foarte apropiate si pozitive pot cauza mici iritari de moment, pentru ca partenerii pun suflet. Incearca totusi sa mentii o atmosfera cit mai putin tensionata.

       Fa miscare alaturi de sotul tau

    Facind sport alaturi de sotul tau vei avea doua beneficii dintr-o data. Te vei mentine intr-o forma buna si iti vei imbunatati activitatea sexuala. Studiile arata ca 94% dintre persoanele care fac miscare in cuplu indeplinesc cu strictete programul de sport pentru perioade lungi de timp.  

    Mai mult decit atit, atunci cind ai activitate fizica regulata, viata ta sexuala cistiga in mod clar. Sportul reduce nivelul de stres, creste energia, increderea in sine si libido-ul.

       Bucura-te de succesul celuilalt

    Atunci cind sotul tau vine acasa bucuros ca a obtinut o marire de salariu sau orice alt lucru care pentru el inseamna un plus, trebuie sa iti arati bucuria si aprecierea pentru reusita lui. 

    In loc sa il ingrijorezi cu intrebari de genul "Esti sigur ca iti vei putea asuma o asemenea responsabilitate?", mai bine il linistesti cu o afirmatie precum "Uite, toata munca ta a dat rezultate". Un asemenea moment de sarbatorire a unei realizari va "suda" mai mult cuplul.

       Asculta ce are de spus

   Barbatii se pling mereu ca nu sunt ascultati de catre nevestele lor si asta reduce semnificatic comunicarea. Cercetatorii de la Harvard spun ca relatiile in care partenerii sunt interesati de dorintele si problemele celuilalt dureaza mai mult si sunt mai pline de afectiune.

    Incearca sa parafrazezi ce spune sotului tau, pentru a-i arata ca esti atenta la ce afirma. Chiar daca simti ca vrei sa spui ceva exact in momentul in care barbatul tau povesteste ceva foarte important pentru el, asteapta sa termine. Altfel ii vei crea impresia ca nu esti atenta la ce iti impartaseste. La finalul istorisirii lui, nu ezita sa iti spui parerea.

       Apropie-te de prietenii lui

    Probabil majoritatea prietenilor vostri sunt comuni, dar este imposibil ca sotul tau sa nu isi faca intre timp cunostinte noi la serviciu sau in timpul unei partide de fotbal. Este foarte bine daca ii cunosti si tu. 

   La fel, prezinta-i partenerului noile tale cunostinte. In acest fel, va veti implica mai mult unul in viata celuilalt. Kenneth Leonard, profesor de psihiatrie la Sunny Buffalo, spune ca implicarea partenerului in cercul de prieteni are o importanta asemanatoare cu prezentarea lui in cadrul familiei.

       Mentine romantismul in pat

   Dupa mai multi ani de convietuire, latura romantica are de suferit si momentele de intimitate scad considerabil. Viata sexuala se pierde si odata cu aceasta scade si intensitatea legaturii dintre soti.

   Cumpara o camasa de noapte sexy sau mergeti intr-un loc nou, romantic, pentru o noapte, astfel incit sa reaprindeti flacara pasiunii.

    Cind apare o neclaritate, problema -- o discutati doar voi doi, sa nu fie nici un martor cu atit mai mult copilul.

   

BRAŢUL CA BARIERĂ DE PROTECŢIE

GESTURI DE ÎMPLETIRE A BRAŢELOR

A te ascunde dupa o bariera de protectie este o reactie umana fireasca cu care ne-am deprins din frageda copilarie. Cind ne simteam amenintati, ne ascundeam dupa obiecte solide, ca mese, scaune, alte obiecte de mobilier sau dupa fusta mamei. O data cu trecerea anilor, aceasta atitudine va deveni mai rafinata si pe Ia sase ani, cind ar fi fost caraghios sa ne ascundem dupa obiecte solide, am învatat sa ne împletim strins bratele pe piept ori de cite ori ajungeam într-o situatie de amenintare. La virsta adolescentei am reusit sa facem acest gest mai putin frapant, prin relaxarea într-o oarecare masura a bra­telor si combinarea gestului cu încrucisarea picioarelor.

Inaintind în virsta vom perfectiona în continuare gestul pina ce el va înceta sa mai fie batator la ochi pentru altii, încrucisind un brat sau amindoua, pe piept se formeaza o bariera care, în fond, nu este altceva decit o încercare de a tine la distanta o amenintare sau un eveniment indezirabil. Un lucru este sigur: cind cineva are o atitudine de nervozitate, negativa sau defensiva, îsi va încrucisa strins bratele pe piept, semnal puternic ca se simte amenintat.

In unele cercetarile din Statele Unite asupra gestului bratelor împletite au condus la rezultate interesante. Un grup de studenti a fost rugat sa participe la un numar de prelegeri, fiecare din ei fiind instruit sa nu-si încruciseze bratele si picioarele, sa stea degajat si relaxat pe scaun.

La încheierea lectiilor, fiecare student a fost testat în legatura cu ceea ce a retinut din lectia predata, fiind înregistrata si atitudinea lor fata de conferentiar. Un al doilea grup de studenti a fost supus aceluiasi procedeu,  dar li s-a cerut sa tina bratele strins împletite în timpul prelegerii. Rezultatele au aratat ca cei care au stat cu bratele încrucisate au retinut cu 38 la suta mai putin din materia predata, decit cei care au urmarit lectiile cu bratele neîncrucisate. Cel de-al doilea grup a avut si opinii mai critice fata de prelegeri si conferentiar.

Aceste teste dezvaluie faptul ca atunci cind ascultatorul îsi încruciseaza bratele, nu numai ca îsi formeaza o opinie mai critica despre conferentiar, dar acorda mai putina atentie si spuselor acestuia. Din acest motiv, centrele de învatamint ar trebui înzestrate cu scaune cu brat, pentru ca cei din sala sa nu stea cu bratele încrucisate.

Multi oameni sustin ca stau în mod curent cu bratele încrucisate pentru ca este o pozitie mai confortabila. Orice gest va crea o senzatie de comfort, daca atitudinea noastra este concordanta cu acel gest; daca, de exemplu, avem o atitudine negativa, defensiva sau de nervozitate, pozitia bratelor împletite ne creeaza o senzatie placuta,

Sa nu uitam însa faptul ca în comunicarea non-verbala sensul mesajului este valabil nu numai pentru expeditor, ci si pentru primitor. Noi ne putem simti "confortabil" cu bratele noastre încrucisate sau cu gitul si spatele rigide, dar din studiile efectuate rezulta ca receptarea acestor gesturi este negativa.

Gestul obisnuit de încrucisare a bratelor

Figura 1. Gestul obisnuit al încrucisarii bratelor

Cele doua brate se împletesc pe piept de parca ar încerca sa se "ascunda" de o situatie nefavorabila. Exista mai multe pozitii de încrucisare a bratelor, dar vom aborba doar de trei dintre ele, care sunt cele mai raspindite. Gestul obisnuit al încrucisarii bratelor (Figura 1) este un gest universal care exprima, aproape pretutindeni, o atitudine defensiva sau negativa. Este imaginea obisnuita a omului care, ajungind în mijlocul unor necunoscuti - la mitinguri, la cozi, în lift sau în alte locuri - se simte stingherit sau nesigur.

   Majoritatea oamenilor utilizeaza gestul bratelor încrucisate atunci cind nu sunt de acord cu cele auzite. Daca la o întilnire în doi partenerul nostru îsi încruciseaza miinile, este rezonabil sa presupunem ca am spus ceva cu care respectivul nu este de acord si deci ar fi lipsit de sens sa continuam pledoaria, chiar daca în vorbe partenerul ar accepta spusele noastre. Fapt este ca comunicarea non-verbala nu minte - cea verbala da. Scopul nostru în asemenea situatii trebuie sa fie acela de a încerca sa aflam ce anume a provocat gestul încrucisarii bratelor si sa-l determinam pe cel în cauza sa adopte o pozitie mai receptiva. Sa nu uitam: cit timp se pastreaza gestul bratelor încrucisate se mentine si atitudinea negativa. Atitudinile reprezinta cauza producerii gesturilor, iar prelungirea în timp a gesturilor forteaza mentinerea atitudinii,

O metoda simpla, dar eficienta de demontare a pozitiei de împletire a bratelor este sa întindem persoanei respective un pix, o carte sau un alt obiect, obligindu-l astfel sa-si desfaca bratele pentru a primi obiectul. Aceasta aduce dupa sine o postura si o atitudine mai deschise. Rugamintea adresata unei persoane de a se apleca mai atent asupra materialului documentar, poate fi, de asemenea, o metoda buna pentru schimbarea pozitiei de împletire a bratelor. Un alt mijloc util ar fi sa ne aplecam înainte si, cu palmele întoarse în sus, sa spunem: "Vad ca doriti sa întrebati ceva; ce ati vrea sa stiti?" sau  "Dumneavoastra ce credeti?" si  apoi, rezemindu-ne în scaun, sa-i dam de înteles ca este rindul lui sa vorbeasca. Prin aratarea palmelor, noi comunicam non-verbal celuilalt ca am dori sa primim un raspuns deschis, onest. Pe cind eram agent comercial, am suspendat prezentarea produselor pina la aflarea ratiunii pentru care posibilul meu cumparator si-a încrucisai brusc bratele, în cele mai multe cazuri am ajuns la concluzia ca acesta avea o obiectie ascunsa, care nu putea fi descoperita de acei agenti comerciali care scapa din vedere semnalele non-verbale ale cumparatorului privind atitudinea sa negativa despre unele aspecte ale prezentarii.

Incrucisarea încordata a bratelor

Figura 2. Palmele strinse pumn tradeaza o atitudine ostila

Gestul complet de încrucisare a bratelor însotit de palmele strinse pumn indica o atitudine ostila si defensiva (Figura 2). Acest grup de gesturi se combina adesea cu dintii strinsi si fata aprinsa, caz în care atacul verbal sau fizic poate fi iminent. Fata de asemenea situatii este nevoie de o atitudine de supunere, cu palmele deschise întoarse în sus, pentru a afla cauza acestor gesturi ostile, daca ea nu este înca evidenta.

Persoana care utilizeaza acest grup de gesturi are o atitudine de atac, spre deosebire de cea din Figura 1, care a adoptat pozitia defensiva a bratelor încrucisate.

Gestul de prindere a bratului

Figura 3. se adopta o pozitie ferma 99

Sa retinem ca acest gest al încrucisarii bratelor se distinge prin apucarea strinsa cu amindoua miinile a bratelor superioare, într-o pozitie încordata care împiedica orice încercare de desfacere a bratelor si de expunere a trupului. De multe ori, strinsoarea este atit de puternica, încit apar dereglari de circulatie, iar degetele si încheieturile lor se albesc. Acest mod de împletire a bratelor este raspindit printre cei aflati în salile de asteptare ale doctorilor si dentistilor sau Ia cei care urmeaza sa zboare pentru prima data cu avionul si asteapta decolarea acestuia. Gestul reflecta o atitudine negativa, dominata (Figura 3).

Procurorii pot fi vazuti utilizind acest gest al bratelor încrucisate cu palmele strinse pumn, pe cind aparatorii folosesc, mai degraba, pozitia prinderii bratelor.

Statutul social poate influenta si gesturile împletirii bratelor. Un superior îsi poate face simtita superioritatea prin încrucisarea bratelor în fata celor nou întilniti. De exemplu, ca la o întrunire de la o întreprindere directorul general face cunostinta cu mai multi angajati noi. Dupa ce îi saluta cu o stringere de mina în maniera dominanta, va sta fata de ei Ia o distanta zonala sociala, cu miinile tinute linga trup sau la spate, în postura de apucare a miinii cu palma exprimind superioritate, eventual cu o mina în buzunar. El îsi va încrucisa rar bratele, pentru a nu trada nici macar o umbra de nervozitate. In schimb, dupa stringerea de mina cu seful, interlocutorii vor recurge la gestul complet sau partial de împletire a bratelor, din

Figura 4. Atitudine care exprima superioritatea

cauza senzatiei de teama pe care o resimt în prezenta omului de frunte al companiei. Atit directorul general, cit si noii angajati se vor simti bine în urma afisarii gesturilor lor, întrucit în felul acesta fiecare îsi semnalizeaza statutul social fata de celalalt. Dar ce se întimpla daca directorul general se întilneste cu un tinar director, din categoria celor ce se considera superiori si caruia i se pare ca este o persoana tot atit de importanta ca si directorul general? Lucrurile se vor petrece probabil în felul urmator: dupa ce îsi vor da mina amindoi în maniera dominanta, tinarul director îsi va încrucisa bratele pe piept cu degetele mari ridicate în sus (Figura 4). Acest gest este versiu­nea defensiva a acelei pozitii în care bratele sunt asezate orizontal, neîncrucisate, cu amindoua degetele mari ridicate, pentru a sublinia ca cel ce îl utilizeaza este patruns de "singe rece". Prin ridicarea degetelor mari dovedim o atitudine de încredere în fortele proprii, iar bratele încrucisate creeaza senzatia de protectie.

Agentii comerciali trebuie sa analizeze motivul pentru care un cumparator utilizeaza acest gest, pentru a afla daca modul în care procedeaza ei este eficace. Daca gestul ridicarii degetelor mari apare spre sfirsitul negocierilor, o data cu alte gesturi pozitive ale cumparatorului, agentul poate trece linistii la încheierea afacerii si la întocmirea comenzii. Dar daca la sfirsitul negocierilor cumparatorul recurge la pozitia încrucisarii bratelor cu palmele strinse pumn (Figura 71) si adopta o înfatisare imposibila, agentul ar face o greseala iremediabila daca ar încerca sa ia comanda. Cel mai bine ar fi sa se întoarca repede la uncie puncte ale prezentarii si prin punerea mai multor întrebari sa încerce sa afle care sunt obiectiile cumparatorului. Daca în negocierile comerciale cumparatorul rosteste cuvintul "nu", va fi dificila modificarea deciziei. Priceperea de a citi limbajul trupului face posibila aflarea deciziei negative înainte ca sa fie formulata în cuvinte, ceea ce creeaza timp pentru o alta abordare a modului de actiune.

Oamenii care poarta arma sau vesta antiglont utilizeaza rar gesturi defensive de încrucisare a bratelor, deoarece arma sau vesta lor Ie asigura suficienta protectie corporala. Politistii care poarta revolver, de exemplu, rareori îsi încruciseaza bratele, în afara de cazul cind sunt de garda si cind utilizeaza de obicei pozitia palmelor strinse pumn pentru a arata ca pe acolo, pe unde stau ei, nimeni nu are dreptul sa trecea.

 Cu cit stai mai relaxat cu atit amimilezi mai multa informatie, mintea-ti este mai limpede,  plus, te simti mai bine si din punct de vedere emotional.

Blocaje ale comunicarii in cuplu

Blocaje ale comunicarii in cuplu

Motto: “Numai iubirea poate uni două fiinţe în aşa fel încit să le completeze şi să le împlinească, căci numai ea le pune alături, legindu-le prin ceea ce au mai puternic în ele.”  

Pierre Teilhard de Chardin (1881-1955)

“Există o singură persoană şi numai una pentru mine” - poate fi ideea preconceputa, sau unul dintre miturile iubirii care poate bloca un cuplu sa evolueze. 
Motto: ‘Fara a cunoaste puterea cuvintelor este imposibil sa cunosti oamenii.”

Confucius 

“Potrivit lui Platon, a existat o rasă primordială, a cărei natură “nu era cum este astăzi, ci cu totul alta”, şi a cărei “fiinţă însăşi a dispărut”, un gen de om ce cuprindea în sine ambele principii, masculin şi feminin. Reprezentanţii acestei rase androgine erau “hărăziţi cu o putere şi o vlagă miraculoasă […] ei s-apucară să se suie-n cer ca să se stăpinească pe zei”. Zeii însă îi pedepsesc pe androgini tăindu-i în două. De aici, apariţia unor fiinţe de sex distinct, purtătoare, ca bărbaţi şi femei, ai unui sex sau ai altuia, fiinţe în care totuşi rămine amintirea stării anterioare şi se aprinde dorinţa de reconstituire a unităţii primordiale.”(Julius Evola “Metafizica Sexului”)
Deşi, poate veni un timp în orice relaţie cind ne întrebăm: “Este cu adevărat cel mai potrivit pentru mine? Este ea ACEEA?”. Astfel de întrebări exclusiviste atribuie greşit unicitatea absolută unei fiinţe ideale la care ajungem să raportăm persoana de lingă noi fără a-l descoperi în esenţă.
Printre consecinţele înrădăcinării ideii că există un partener şi numai unul, pe care ni-l reprezentăm idealist, se numără următoarele:
    1) Cind ajungem să comparăm tot timpul persoana cu imaginea din mintea noastră nu mai avem timp şi energie să îi descoperim şi să îi apreciem unicitatea.
Sunt împreună de 6 luni, suficient cit să apară mici nereguli: “Nu sunt un tip demodat, totuşi mă aştept ca femeia să facă mincare în casă. Eu pot eventual să spăl vasele, deşi cred că e mai nimerit să se ocupe tot ea de asta. Şi nu înţeleg de ce insistă să stăm în casă, doar noi doi. Un cuplu modern are o viaţă socială bogată. Credeam că e femeia visurilor mele, dar dorinţa asta exagerată a ei de intimitate, îmi dă de gindit. Măcar de s-ar fi priceput la economie, să am şi eu cu cine discuta.”
Cind ne aşteptăm ca celălalt să fie perfect, pierdem din vedere ceea ce pe el/ ea îl face diferit, special, unic. Comparat cu o imagine mentală prefabricată, bineînţeles că persoana va pica examenul, riscind să răminem împreună cu exigenţele absurde construite pe un mit efemer. 
    2) După ce relaţia în care credeam s-a terminat, nu mai suntem deschişi alteia.
Exemplu: Erau împreună de 5 ani. El a acceptat o ofertă de muncă foarte avantajoasă în SUA, promiţindu-i că o va chema şi pe ea în cel mai scurt timp posibil. Nu numai că nu a invitat-o, dar emailurile s-au rărit pină cind, într-o zi, el i-a comunicat că relaţia lor trebuie să înceteze întrucit a găsit pe altcineva."
“Au fost ani foarte frumoşi, pe care nu-i voi uita niciodată. E dreptul lui să fie fericit cu altcineva. În ce mă priveşte, sunt sigură că nimeni nu-l poate înlocui.” 
Este adevărat că cele afirmate mai sus de ea nu reflectă sentimentele de depresie trăită, dar verosimil este şi faptul că putem descoperi treptat persoana de lingă noi fără a o idolatriza însă. În cazul unei astfel de decepţii, există numeroşi potenţiali parteneri în jurul nostru, puţini din aceştia fiind compatibili cu activităţile, interesele şi convingerile noastre. Este bine totuşi să avem în vedere faptul că viaţa este presărată de necunoscut şi că puterea fiinţei umane de a iubi şi de a se regenera este nelimitată.

Este bine sa ii comunici egzact ce vrei, ce ai nevoie dar si asteptarile tale, insa sa comunici aceste nevoi intr-un mod adecvat, clar si simplu. 

 În plus, cel mai important lucru pe care îl putem face pentru fiinţa pe care o iubim (în afara cuplului sau împreună) este să o ajutăm să se dezvolte şi să devină liberă. Iubirea, în sine, prin natura ei este liberă!
http://www.odnoklassniki.ru/#/group/52004072915061

Comunicarea

Blocaje in comunicare si Modalitati de prevenire a acestora

I.        CE ESTE COMUNICAREA INTERPERSONALA ?

Comunicarea interpersonala este caracteristica cea mai importanta a omenirii si cea mai mare realizare a sa. 

In termeni simplificati, comunicarea este procesul prin care un emitator si un receptor schimba mesaje intre ei, mesaje care contin deopotriva idei si sentimente. Emitatorul codifica mesajele folosind elemente verbale, vocale si vizuale; receptorul primeste mesaje si le decodeaza, punind in ordine si interpretind cele trei elemente in functie de propriile experiente, credinte si nevoi. Comunicarea sta la baza organizarii si dezvoltarii sociale. 

II.                 DE CE AVEM NEVOIE DE COMUNICARE ?

Nu suntem singuri. Suntem fiinte sociale, traim împreuna, avem nevoie unii de altii. Comunicam ca sa: ne cunoastem, ne impartasim emotiile, schimbam informatii, construim relatii.

      III.        BLOCAJELE COMUNICĂRII

Barierele comunicarii pot avea o asemenea intensitate, incat intre informatia transmisa si mesajul perceput sa existe diferente vizibile. Comunicarea ineficienta cauzeaza singuratate, conflicte, probleme in familie, insatisfactii profesionale, stres psihologic, boli fizice si chiar moartea, atunci cind comunicarea este complet intrerupta.

In raporturile interumane E. Limbos identifica patru tipuri de bariere personale care blocheaza comunicarea:

• bariere cauzate de contextul socio-cultural (conflictul de valori si lipsa cadrelor de referinta, conditionarea si manipularea prin mass-media, prejudecatile, diferentele culturale);
• bariere cauzate de frica endemica (infruntarea, agresivitatea, principiul competitiei, rezistenta la schimbare, lipsa increderii in sine);
• bariere cauzate de atitudinile individualiste (comportament egocentric, necunoasterea propriei persoane, sentimentul de incompetenta sau ineficienta, lipsa de obiectivitate si realism, pasivitate excesiva);
• bariere referitoare la relatiile individ-grup (marginalizarea, lipsa de
  autenticitate, izolare).

Sunt si alte feluri de bariere:

• Infruntarea poate provoca unor indivizi rectii de teama, de a nu fi criticat.
• bariere de conceptie (existenta presupunerilor, exprimarea cu stingacie a mesajului de catre emitator, concluzii pripite asupra mesajului,lipsa de interes a receptorului fata de mesaj).

• bariere de ordin emotional (teama de a nu comite greseli, neincrederea fata de superiori, colegi, dificultatea de a schimba modul de gândire, dependenta excesiva de opiniile altora, etc);
• Agresivitatea; Principiul competitiei (daca este legat de prea mult de dominare); Rezistenta la schimbare; Lipsa increderii in sine; Comportamentul egocentric; Necunoasterea propriei persoane; Sentimente de incompetenta; Lipsa de obiectivitate si realism; Pasivitatea excesiva; Marginalizarea; Lipsa de autenticitate; Izolarea...

IV.                 MODALITĂŢI DE AMELIORARE A COMUNICĂRII

• utilizati mesaje adresate la persoana I (limbajul responsabilitatii), focalizate pe ceea ce simte emitatorul si pe comportamentul interlocutorului, prevenind astfel reactiile defensive in comunicare; procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emotiile si descrie comportamentele fara a face evaluari si atacuri la persoana;
• fiti spontan in exprimarea opiniilor personale, incercati sa nu va impuneti punctul de vedere. Manipularea este o forma de comunicare care transmite mesajul de non- acceptare si neincredere in deciziile luate;
• ascultati cu atentie, ascultatul activ este o modalitate de a asculta si a raspunde care duce la imbunatatirea intelegerii reciproce si la depasirea obstacolelor in comunicare. Comunicarea empatica contine mesaje de intelegere, compasiune si afectiune fata de interlocutor;

• evitati stereotipurile si prejudecatile deoarece conduc la opinii negative despre ceilalti, sunt cauzele unor actiuni si emotii negative, duc la discriminare, violenta si genocid;
• lasati interlocutorului posibilitatea de a face o evaluare negativa a actiunilor sau atitudinilor sale, critica nu duce neaparat la schimbarea celeilalte persoane;
• utilizati mesaje care sa ajute interlocutorul in gasirea de alternative, posibilitati de rezolvare a unei situatii. Deseori sfatul este perceput de cealalta persoana ca o insulta la inteligenta sa, ca o lipsa de incredere in capacitatea persoanei respective de a-si rezolva singura problema;
• evitati amenintarile, insistind in aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea unei probleme/situatii veti genera sentimente negative;
• evitati moralizarea, aceasta cauzeaza sentimente de neliniste, stimuleaza resentimentele si blocheaza exprimarea sincera a celeilalte persoane;
• da-ti dovada de egalitate, atitudinea de superioritate determina formarea unei relatii defectoase de comunicare, incurajeaza dezvoltarea conflictelor. Egalitatea inseamna acceptarea neconditionata si respectarea fiecarei persoane, indiferent de nivelul sau de cultura, pregatire profesionala;
• tineti cont de factorii sentimentali, incercarea de a convinge prin argumentare logica sau dovezi logice duce la frustrare, poate bloca comunicarea;
• solicitati mai multe informatii, puneti intrebari deschise, cite una pe rind, acestea dau vorbitorului posibilitatea de a se deschide, de a explora gindurile si sentimentele sale, este convins ca te intereseaza ceea ce iti spune;
• utilizati parafrazarea, este o metoda in comunicare care are rolul de a clarifica mesajul, de a comunica mai eficient nevoile. Dar, nu o folositi prea des!;
• dati posibilitatea explorarii solutiilor alternative prin folosirea brainstorming-ului, ascultarii reflective, discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative, obtinerea unui angajament;
• folositi tactica devierii/abaterii daca doriti sa schimbati cursul conversatiei de la preocuparile celelaltei persoane la propriile preocupari;
• utilizati confirmarile verbale, vizuale si non verbale, precum si sunete care ii fac pe vorbitor sa inteleaga ca ii ascultati cu interes si cu respect;
• cititi limbajul corpului, concentrati-va atentia pe factorii cheie: expresia fetii, ochilor, tonul vocii, tinuta corpului si gesturile;
• asigurati confortul necesar in timpul comunicarii.

Conflicte intre generatii

Motto: "Progresul trebuie servit fara sa te revolti impotriva traditiei" 

(A. Malraux)

Generatii

  De o parte a baricadei tinerii, iubiti sau blamati, sufocati de conformism, cerindu-si adesea prea devreme si vehement dreptul de a fi independenti, de a fi tratati ca "oameni mari", cu drept de vot sau veto in ceea ce priveste viata lor, ce-i drept lipsita de experienta. De partea cealalta a baricadei, parintii, bunicii, rudele sau profesorii, impartasindu-si experientele, dorind sa ii feresca de necazuri, lipsiti uneori de rabdare, dorindu-i perfecti dintr-odata.
 Intotdeauna au existat astfel de conflicte, indiferent de epoci, zone geografice, culturi sau educatii, ce-i drept uneori sub o forma mai voalata, alteori luind amploarea unui fenomen in masa ca cel al miscarii hippie de exemplu. "Sunt superficiali, sunt teribilisti, nu au simtul masurii, nu ne mai putem intelege cu ei..." (parintii despre copii). "Nu ne inteleg, vor sa fim ca niste roboti sa executam doar ce vor ei, nu ne lasa sa traim experiente din care sa invatam singuri, ne considera niste ratati..." (copiii despre adulti).
  Tactul adultilor, ar trebui aici sa-si spuna cuvintul, sa cizeleze asperitatile si neconcordantele. Dar din pacate tracasati de ritmul infernal al vietii, obositi de gindurile zilei de miine sau a nesigurantei viitorului nu prea indepartat, nu stim, nu putem sau nu avem rabdarea necesara sa rezolvam amiabil aceste conflicte. Atunci apar problemele grave. Fie acceptarea situatiei ca pe una de criza si tolerarea ei asa cum este, fie agravarea acesteia prin interdictii drastice sau din potriva a instaurarii unui regim de "laisse fair" total in privinta copilului.
  Aceste crize defapt sunt rodul unor neintelegeri mai vechi si repetate, care ajunse la apogeu rabufnesc de o parte sau de alta, sub o forma sau alta, indicind faptul ca deja criza a ajuns la un punct cheie. Macar atunci in al doisprezecelea ceas sa incercam sa reparam ceea ce se mai poate.
  Faceti-va timp sa discutati cu copiii. Astfel veti sti intotdeauna ce doresc, cum gindesc. Veti mai avea destul timp la dispozitie sa stopati o actiune sau o decizie luata gresit de copil, cautind metoda adecvata. Nestind de vorba cu ei, nu faceti decit sa ii indepartati, sa caute intelegere in alte parti si asfel ii veti pierde in favoarea gastilor de cartier sau a unor asa zisi prieteni, nu intotdeauna bine intentionati.
  Dati copilului dreptul de a-si exprima dorintele, indiferent daca acestea sunt diametral opuse cu ale dumneavoastra. Incercati sa mediati divergentele de opinii, sa negociati, sa faceti compromisuri si de o parte si de alta, ajungind la o solutie de mijloc, acceptata de ambele parti. Nu incercati sa va impuneti in nici un fel punctul de vedere caci, chiar daca va fi acceptat pe moment, rabufnirea creata de frustrare si nemultumire va fi de intensitatea unui uragan mai tirziu sau mai devreme. Creati independenta copilului in situatii care nu sunt riscante. Creatii iluzia de independenta chiar daca in realitate acesta este una controlata din umbra. Dorinta de independenta este unul din motivele principale ale conflictelor dintre adulti si copii.
  Exercitati-va autoritatea cit mai blind posibil si cat mai discret, sugerandu-i de departe solutiile optime, dar lasandu-l sa creada ca singur le-a descoperit si a ales pe cea mai buna. Orice forma de impunere brutala, taioasa si fara drept de apel din partea lui va fi sortita esecului. Cu cit veti constringe mai mult un copil cu atit mai inversunat va incalca acesta constringerile atunci caid "paharul se va umple" sau conjunctura i-o va permite, facind-o adesea nu pentru ca asa a crezut de cuviinta ci mai ales ca o forma de pedeapsa si razbunare la adresa "tiranilor".
   Nu degeaba se spune ca atunci cind ai copii mici ai probleme mici, iar cind ai copii mari ai probleme mari. Cu cit cresc in varsta copiii trebuie tratati cu tot mai multa rabdare si tact, trebuie sa li se ofere timp pentru discutii si dreptul de a fi implicat in viata familiei si a lui personala.
  Nu de putine ori am constatat ca parintii adolescentilor nu stiu mai nimic despre copiii lor. Ce doresc, ce aspiratii au, ce le place si ce nu le place, ce si cum gindesc sau chiar nici ce se intimpla cu ei. Daca prin tact si deschidere nu stim sa-i tinem aproape de noi, intr-o zi nu ne va ramuine decit sa constatam ca i-am pierdut uneori definitiv! Si atunci va fi ... ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi!

Relatii intre generatii

      Educarea in beneficiul copilului

Functia de parinte este o “meserie” si, ca oricare meserie, ea trebuie invatata.

Rolul parintelui este de educator si formator.

"Incepeti dar prin a va cunoaste copiii"( Jean Jacques Rousseau) se afla si astazi la temelia educatiei.

Medici, psihologi, pedagogi, asistenti sociali, profesori, parinti, invatatori, educatori s-au reunit, au organizat consfatuiri cu scopul gasirii celor mai eficiente metode de educatie si formarii personalitatii copilului. Lucrarile si studiile unor psihologi ca :J. Piaget, J. Bruner, U. Schiopu, E. Verza , au stat la baza stabilirii unui set de 10 reguli, ce ar trebui cunoscute de fiecare parinte sau viitor parinte

Iata cele zece reguli pe care trebuie sa le aiba in vedere, deopotriva, parintii si educatorii in vederea educarii copiilor:

1. Sa-ti iubesti copilul

Sa te bucuri de el, sa-l accepti asa cum este, sa nu-l jignesti, sa nu-l umilesti, sa nu-l descurajezi, sa nu-l pedepsesti pe nedrept, sa nu-l lipsesti de increderea ta, sa-i dai prilej sa te iubeasca.

2. Sa-ti protejezi copilul

Sa-l aperi de primejdii fizice si sufletesti, la nevoie chiar prin sacrificarea propriilor interese si cu riscul propriei tale vieti.

3. Sa fii bun exemplu pentru copilul tau

Sa-i transmiti valorile si normele etice ale societatii. Sa-i dovedesti ca trebuie sa traiasca in dragoste si armonie cu ai sai si cu toti cunoscutii familiei. Sa traiasca in cinste, in adevar, cu respectul bunurilor, convingerilor si al sentimentelor altora. Sa creasca si sa simta tot timpul comuniunea "mama - copil - tata". Sa-l obisnuiesti sa participe la activitatea obsteasca.

4. Sa te joci cu copilul tau

Sa-ti faci timp pentru copilul tau, sa vorbesti cu el, sa te joci cu el cum ii place (jocurile lui),sa iei in serios jocurile lui, sa te familiarizezi cu lumea imaginilor lui.

5. Sa lucrezi cu copilul tau

Sa-ti ajuti copilul când incearca sa participe la munca in casa ori in gradina. Când copilul este mai mare, sa-l obisnuiesti sa participe la treburile zilnice din gospodarie si pentru gospodarie.

6. Sa lasi copilul sa dobândeasca singur experiente de viata, chiar daca sufera.

Copilul accepta numai experientele pe care le face singur. Propriile tale experiente sunt lipsite de valoare pentru copilul tau. Trebuie sa ai curajul sa-i dai prilejul de a-si acumula experientele proprii, chiar daca sunt legate de anumite riscuri.

7. Sa-i arati copilului posibilitatile si limitele libertatii umane.

Sa infatisezi copilului posibilitatile extraordinare de desfasurare ale omului, in conformitate cu inzestrarea si talentele fiecaruia. Dar, in acelasi timp, sa-i arati ca orice om trebuie sa recunoasca anumite limite in faptele sale, chiar si in familie, fata de parinti. Ajuta-l pe copil sa recunoasca si sa respecte aceste limite.

8. Sa-l inveti sa fie ascultator.

Sa supraveghezi si sa indrumi comportarea copilului, astfel incât prin actiunile sale sa nu genereze suferinta nici pentru familie, nici pentru altii. Rasplateste-l pentru respectarea regulilor stabilite. La nevoie, incearca sa impui respectarea regulilor prin pedepsire.

9. Sa astepti de la copil numai aprecierile pe care le poate da, conform gradului de maturitate si propriei experiente.

Copilul are nevoie de mult timp pâna invata sa se orienteze in aceasta lume complicata. Ajuta-l cât timp poti si cere-i o parere proprie sau un verdict numai când este in stare sa-l dea, conform experientelor acumulate si gradului de maturitate.

10. Sa-i oferi copilului trairi cu valoare de amintire (calatorii, excursii, vacante, spectacole, serbari de familie, manifestari sportive).