Functia de parinte este o “meserie” si, ca oricare meserie, ea trebuie invatata.
Rolul parintelui este de educator si formator.
"Incepeti dar prin a va cunoaste copiii"( Jean Jacques Rousseau) se afla si astazi la temelia educatiei.
Medici, psihologi, pedagogi, asistenti sociali, profesori, parinti, invatatori, educatori s-au reunit, au organizat consfatuiri cu scopul gasirii celor mai eficiente metode de educatie si formarii personalitatii copilului. Lucrarile si studiile unor psihologi ca :J. Piaget, J. Bruner, U. Schiopu, E. Verza , au stat la baza stabilirii unui set de 10 reguli, ce ar trebui cunoscute de fiecare parinte sau viitor parinte
Iata cele zece reguli pe care trebuie sa le aiba in vedere, deopotriva, parintii si educatorii in vederea educarii copiilor:
1. Sa-ti iubesti copilul
Sa te bucuri de el, sa-l accepti asa cum este, sa nu-l jignesti, sa nu-l umilesti, sa nu-l descurajezi, sa nu-l pedepsesti pe nedrept, sa nu-l lipsesti de increderea ta, sa-i dai prilej sa te iubeasca.
2. Sa-ti protejezi copilul
Sa-l aperi de primejdii fizice si sufletesti, la nevoie chiar prin sacrificarea propriilor interese si cu riscul propriei tale vieti.
3. Sa fii bun exemplu pentru copilul tau
Sa-i transmiti valorile si normele etice ale societatii. Sa-i dovedesti ca trebuie sa traiasca in dragoste si armonie cu ai sai si cu toti cunoscutii familiei. Sa traiasca in cinste, in adevar, cu respectul bunurilor, convingerilor si al sentimentelor altora. Sa creasca si sa simta tot timpul comuniunea "mama - copil - tata". Sa-l obisnuiesti sa participe la activitatea obsteasca.
4. Sa te joci cu copilul tau
Sa-ti faci timp pentru copilul tau, sa vorbesti cu el, sa te joci cu el cum ii place (jocurile lui),sa iei in serios jocurile lui, sa te familiarizezi cu lumea imaginilor lui.
5. Sa lucrezi cu copilul tau
Sa-ti ajuti copilul când incearca sa participe la munca in casa ori in gradina. Când copilul este mai mare, sa-l obisnuiesti sa participe la treburile zilnice din gospodarie si pentru gospodarie.
6. Sa lasi copilul sa dobândeasca singur experiente de viata, chiar daca sufera.
Copilul accepta numai experientele pe care le face singur. Propriile tale experiente sunt lipsite de valoare pentru copilul tau. Trebuie sa ai curajul sa-i dai prilejul de a-si acumula experientele proprii, chiar daca sunt legate de anumite riscuri.
7. Sa-i arati copilului posibilitatile si limitele libertatii umane.
Sa infatisezi copilului posibilitatile extraordinare de desfasurare ale omului, in conformitate cu inzestrarea si talentele fiecaruia. Dar, in acelasi timp, sa-i arati ca orice om trebuie sa recunoasca anumite limite in faptele sale, chiar si in familie, fata de parinti. Ajuta-l pe copil sa recunoasca si sa respecte aceste limite.
8. Sa-l inveti sa fie ascultator.
Sa supraveghezi si sa indrumi comportarea copilului, astfel incât prin actiunile sale sa nu genereze suferinta nici pentru familie, nici pentru altii. Rasplateste-l pentru respectarea regulilor stabilite. La nevoie, incearca sa impui respectarea regulilor prin pedepsire.
9. Sa astepti de la copil numai aprecierile pe care le poate da, conform gradului de maturitate si propriei experiente.
Copilul are nevoie de mult timp pâna invata sa se orienteze in aceasta lume complicata. Ajuta-l cât timp poti si cere-i o parere proprie sau un verdict numai când este in stare sa-l dea, conform experientelor acumulate si gradului de maturitate.
10. Sa-i oferi copilului trairi cu valoare de amintire (calatorii, excursii, vacante, spectacole, serbari de familie, manifestari sportive).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu